O poveste palestiniană

Matt Beynon Rees – Crimele din Betleem
Editura Niculescu, 2009, 304 pagini
Traducere: Mihaela-Magdalena Dumitru
Preț: 24,15 lei

Dacă ajungeți vreodată la Sulina, faceți un efort și urcați cele 100 de trepte ale bătrânului Far al Comisiei Europene a Dunării. Nu numai că veți avea bucuria de a privi întregul oraș de sus, dar aveți șansa să imortalizați în poză locul unde se întâlnesc Dunărea și Marea Neagră.

Cartea lui M.B. Rees ne poartă în locul unde se întâlnesc creștinismul, islamismul și iudaismul. Dacă apele care se unesc într-un punct dobrogean înconjoară cu grație micul oraș, ciocnirea dintre cele trei religii, stârnită de interese politice conjuncturale, a făcut din Betleem un oraș al ororii. Într-un asemenea context, o crimă a cărei victimă este un membru al rezistenței palestiniene ar putea trece poate neobservată. Cu atât mai mult cu cât furia locală este potolită prin găsirea unui țap ispășitor: George Saba, un membru al chinuitei comunități creștine din oraș. Problemele apar când un profesor de istorie trecut de prima tinerețe, dar respectat pentru sau, mai bine zis, în ciuda opiniilor sale care-l distanțează de vox populi, sare în apărearea fostului său elev, acuzat pe nedrept.

Romanul lui Rees deschide porțile unui univers pe care ne e frică să-l explorăm. Acela al unei comunități, odată înfloritoare, pusă la pământ de conflictul armat. În condițiile în care rezistența anti isreliană este iubită de popor, iar poliția este total neputincioasă, a dovedi nevinovăția unui palestinian creștin acuzat de crimă este o misiune aproape sinucigașă.  Autorul se folosește de contextul acestui omor pentru a creiona o societate fragmentată și dezbinată. Aflăm despre oameni cărora le e frică să-și exprime îndoielile față de credințele populare, slăbiciunile față de dogmele religioase, apartenența la moralitate. Omar Yussef, profesorul de istorie musulman, nu are firea unui martir și nici nu este deosebit de curajos. Dar principiile pe care s-a străduit să le dăruiască elevilor săi o viață întreagă îi coordoneză existența. Omar își iubește elevii. În special pe aceia a căror minte are cutezanța de a pune la îndoială corectitudinea realităților din jurul lor. Iar când aceste realități tind să îi zdrobească, dascălul ia atitudine, asumându-și riscurile pe care le presupune acest lucru pentru el și pentru familia lui.

Beynon Rees a abordat subiectul cu tact. El a abandonat clișeul occidentalului justițiar. Eroul său este un stâlp al comunității musulmane, protejat de un clan puternic. Cel mai bun prieten al lui este un fost membru al rezistenței, devenit polițist, care a descoperit că idealurile de tinerețe sunt frumoase, dar nu foarte reale.  Oamenii descoperă adevărul despre trecut și prezent, dar tradiția, regulile nescrise și teroarea sunt atât de puternice, încât nu au curajul să ridice capul și să spună adevărul, iar dacă o fac…

Un film care îi reunea în aceeași distribuție, pe la sfârșitul anilor ’90, pe Harrison Ford și Brad Pitt, avea ca replică de final ceva de genul: „Nu există final fericit. Asta nu este o poveste americană, este una irlandezăˮ. Parafrazând puțin, putem spune: asta nu este o poveste occidentală, este una palestiniană. Avem și aici un fel de political correctness, dar este diferită față de ce știm noi. În ce fel? Descoperiți citind Crimele din Betleem. Și celelate trei cărți ale seriei.

Anamaria Ionescu 


Anamaria Ionescu (n. 3 septembrie 1976, Bucuresti) este licenţiata în drept şi redactor al postului Radio România Antena Satelor, al Societăţii Române de Radiodifuziune.

A debutat cu nuvela „Călătorie în familieˮ în rubrica Luxul lecturii, realizată de publicistul Dan Mucenic în cotidianul Atac (2008). A mai publicat în revistele Fereastra și  Vatra Veche.

În 2009 s-a numărat printre laureații concursului de literatură „Agatha Grigorescu Bacoviaˮ, cu nuvela „Confesiuneˮ. Este prezentă cu o povestire în volumul colectiv Poveşti pe două roţi (Tritonic, 2013).

Volume publicate: Camera obscură (NICO, 2009; Tritonic, 2015) și Pe cine nu laşi să moară… (Tritonc, 2013) – proză scurtă; Nume de cod: ARKON (Tritonic, 2014) şi Zodiac (Tritonic, 2016) – romane, ambele în seria Sergiu Manta.  Domino (în colaborare cu Lucian-Dragoș Bogdan, Teodora Matei, Daniel Timariu și Bogdan Hrib, Tritonic, 2017).

Lasă un comentariu

Site web propulsat de WordPress.com.

SUS ↑