Justin Cronin – Transformarea
Titlul original: The Passage
Editura Nemira, 2017, colecția Nautilus, 2 volume, 488 + 560 pagini
Traducere din limba engleză de Ştefan Ghidoveanu, Cristina Ghidoveanu, Andreea Florescu
Preț: 79, 99 lei
Au trecut, iată, şapte ani de cînd am avut privilegiul de a primi din partea autorului un exemplar din ceea ce se anunţa a fi – în cronicile de întîmpinare şi pe tot internetul cu aplecare spre F&SF – cartea verii lui 2010: The Passage de Justin Cronin, un roman masiv recent lansat şi la noi (în două volume, sub titlul Transformarea), în traducerea regretatului Ştefan Ghidoveanu (dusă la bun sfîrşit de Cristina Ghidoveanu şi Andreea Florescu). La vremea respectivă mă pregăteam de vacanţă şi, din cele citite despre ea, cartea lui Cronin părea a fi cea mai potrivită lectură (în ciuda dimensiunilor impresionante ale ediţiei hardcover). Prin urmare, mi-am învins ezitările şi-am purces la o lectură ce s-a dovedit în bună măsură conformă cu reclama abundentă de care avea parte.
Povestea e destul de simplă. O agenţie guvernamentală secretă desfăşoară experimente pe deţinuţi condamnaţi la moarte, în încercarea de a crea o „armă vie” pe care să o poată utiliza în spatele liniilor inamicului. Subiecţii experimentului sînt infectaţi cu un virus descoperit undeva în America Latină, care îi transformă în fiinţe aproape nemuritoare şi cu o forţă supraumană. Experimentul scapă de sub control, iar subiecţii, transformaţi într-o specie de vampiri similară cu aceia din Molima lui Del Toro & Hogan, se răspîndesc pe teritoriul american şi încep asimilarea speciei umane.
Două generaţii mai tîrziu, o enclavă bine păzită pare a fi tot ce-a mai rămas din populaţia umană. Respectarea strictă a regulilor de siguranţă a fost singura modalitate prin care colonia supravieţuitorilor, urmaşi ai copiilor salvaţi din apocalipsul vampiric de către armata americană, a reuşit să se ţină departe de infectarea cu virusul care ucide nouă din zece persoane sau provoacă transformarea într-o fiinţă similară cu vampirii care stăpînesc acum, pe timp de noapte, întreaga Americă. Reducerea resurselor şi conflictele apărute în sînul micii societăţi aparent perfecte îi obligă însă pe cei mai hotărîţi dintre membrii ei să pornească la drum spre o destinaţie unde, speră ei, vor găsi o soluţie pentru a-şi salva semenii.
Nu are rost să aprofundez povestea aici. Ceea ce m-a marcat nu e succesiunea întîmplărilor, ci descrierile unei Americi pustii care ascunde capcane la fiecare pas şi reacţia celor trăitori într-o colonie perfect izolată la întîlnirea cu ceea ce a fost vechea lume. Peisajul dezolant diurn devine un personaj în sine aici, iar ritmul cărţii se înteţeşte în părţile care descriu dezintegrarea subtilă a societăţii din enclavă. A treia parte a cărţii, cea care descrie călătoria, virează către fantastic pe alocuri şi, dacă m-a deranjat ceva la carte, acel lucru e aura mistică a unora dintre personaje şi, mai ales către sfîrşit, soluţiile niţel cam pripite, de tip deus ex machina, pe care le alege autorul.
Cartea lui Justin Cronin nu e originală. Se simte din plin influenţa lecturilor (de gen sau din afara lui). Sînt pasaje şi scene ce amintesc de The Stand al lui Stephen King, de I Am Legend a lui Matheson şi chiar de Molima lui Del Toro, imagini desprinse parcă din Mad Max (sau poate A Boy and His Dog a lui Harlan Ellison). Cruzimea şi violenţa unor scene ar putea oripila un cititor mai slab de înger. Dar toate aceste lipsuri (inclusiv absenţa originalităţii) se compensează din plin prin calitatea scriiturii, prin intensitatea cu care lectura îţi întipăreşte în minte personajele extrem de bine conturate, prin peisajul suprarealist al unei Americi pustiite şi prin amploarea epică a construcţiei. Transformarea fiind doar începutul unei trilogii, aştept cu nerăbdare următoarele segmente şi vă recomand cu căldură masivul volum.
PS: O interesantă comparaţie între Transformarea, Molima lui Del Toro şi Dracula face Matt Staggs, aici, analizînd transformările suferite de un motiv major al fantasticului literar universal.
Horia Nicola Ursu
Horia Nicola Ursu (n. 1969) a studiat Literele la Cluj. A fost reporter, redactor şi colaborator la diverse publicaţii (din Cluj, Satu Mare şi Bucureşti) şi redactor de radio. A tradus pentru editurile Nemira, RAO, Dacia, OmniBooks, Millennium, Paladin, printre autorii traduşi numărindu-se Robert A. Heinlein, Ian Fleming, Poul Anderson, Isaac Asimov, Fred Hoyle, Anne Rice, Tom Clancy, John Grisham, Joëlle Wintrebert, Greg Egan, Norman Spinrad. A fost colaborator şi apoi redactor la Jurnalul SF. A editat revistele Ficţiuni (1998-2003), Galileo (2010 – 2015) şi Galileo Online (2010-2016).
A fost coordonator de colecţie la editurile Fahrenheit (1998-2001) şi Dacia (1999-2000; aici a îngrijit volumele de debut ale lui Liviu Radu şi Ona Frantz). În 1996 a infiinţat OmniBooks, editură specializată în publicarea autorilor romani, mulţi dintre ei debutanţi în volum: Ladislau Daradici, Bogdan-Tudor Bucheru, Robert David, Lucian-Dragoş Bogdan. Din 2005, impreună cu Bogdan-Tudor Bucheru, Michael Haulică şi Silviu Gheorghe a demarat proiectul editorial Millennium, unde îngrijeşte seriile Novella şi Antologiile Millennium (în colaborare cu Michael Haulică). A întemeiat şi coordonat seria Crime & Noir a editurii Paladin (2013-2016).
A publicat proză în antologiile Kult: Vremea demonilor (editor: Costi Gurgu; OmniBooks, 2009), Romania SF 2001 (editor: Dan-Silviu Boerescu, editura Pro, 2000) şi The Thackery T. Lambshead Cabinet of Curiosities (editori: Ann & Jeff VanderMeer; Harper Voyager, 2012). Nuvela sa „Oraşul cîinilor” a fost distinsă cu Premiul Dan Merişca (Iaşi, 1999).
A editat antologiile: Transformarea lui Martin Lake şi alte povestiri (Tritonic, 2006), Millennium Est: cinq contes fantastiques (în colaborare cu Jeff VanderMeer; Millennium, 2007; ediţia a II-a, 2013), Millennium 1: Fantasy & Science Fiction (în colaborare cu Michael Haulică; Millennium, 2009), Millennium 2: Șase ani de Ficţiuni (Millennium, 2009), Premiile Galileo 2011 (Millennium, 2011), Premiile Galileo 2012 (Millennium, 2012).
Prezenţe online: uglybadbear.wordpress.com (blog personal) • metatexte.wordpress.com (arhivă de texte non-fiction).
Lasă un răspuns