Philip K. Dick – Dr. Bloodmoney
Titlu original: Dr. Bloodmoney, or How We Got Along After the Bomb, 1965
Editura Nemira, 2017, colecția Nautilus, 232 pag., ISBN 978-606-758-764-7
Traducere Dan Sociu
Preț: 27,99 lei
Prima mea întâlnire cu proza lui Philip K. Dick a avut loc prin intermediul unui număr al vechii Colecţii de Povestiri Știinţifico-Fantastice. Dacă memoria nu mă înşală, era un număr intitulat Două povestiri americane, iar textul lui PKD era Foster, eşti mort! Parcă era ceva despre adăposturi atomice şi un al treilea război mondial. Au urmat Ne putem reaminti totul pentru dumneavoastră şi Dincolo zace wubul, ambele lăsându-mă cu gura căscată.
Primul roman citit a fost, oarecum firesc, cel care a deschis colecţia Nautilus a editurii Nemira. Vânătorul de recompense, cum a apărut, sau Visează androizii oi electrice? versiunea conformă cu originalul, care-mi place mai mult cum sună. Pas cu pas, PKD şi-a cucerit locul în sufletul meu, ocupând o poziție fruntaşă în preferinţele mele literare. O poziție pe care cred că-i va fi foarte greu s-o piardă, chiar dacă există şi unele scrieri ale lui, care nu mi-au plăcut.
Prin urmare, m-a bucurat iniţiativa editurii Nemira de a traduce un roman care, până acum, nu apăruse pe piaţa românească. Din păcate, din nou s-a considerat că titlul ales de autor nu este potrivit. Din Dr. Bloodmoney, or How We Got Along After the Bomb, pe ediţia românească a rămas doar începutul. Aparent, nu e mare lucru. În definitiv, el pare doar să trimită la titlul filmului Dr. Strangelove, or How I Learned to Stop Worrying and Love the Bomb. Practic, cred eu, schimbă mult aşteptările şi percepţia cărţii.
Scris în 1963, romanul a fost publicat abia doi ani mai târziu şi a ajuns să fie nominalizat la premiul Nebula. Decorul este unul post-apocaliptic. Încercând să protejeze Statele Unite împotriva ameninţării militare a ţărilor socialiste, Dr. Bluthgled conduce un experiment nuclear care scapă de sub control, afectând atmosfera Pământului. Apar mutanţii. Marcat de eşec, Dr. Bluthgeld urmează şedinţe de psihoterapie sub protecţia anonimatului. Omenirea lansează în spaţiu doi soţi, a căror navetă orbitează planeta, iar viaţa pare să-şi reia cursul. Un nou incident nuclear dă totul peste cap, iar societatea este spartă în mici comunităţi al căror element de legătură îl constituie transmisiunile de pe orbită ale soţilor Dangerfield.
Dacă în alte texte care tratează teme post-apocaliptice există un protagonist, un liant ce duce acţiunea de la punctul iniţial, distructiv, către un posibil final al speranţei, în cartea de faţă lucrurile stau altfel. Philip K. Dick jonglează cu multe personaje, fiecare dintre ele menit să prezinte o situaţie, o stare de fapt, o rezolvare a unei probleme, în dorinţa de a picta un tablou cât mai complet al acelei societăţi. Astfel, deşi există într-o oarecare măsură un element central – focomelul Hoppy Harrington, căruia puterile telekinetice îi dau şansa unei altfel de vieţi decât înainte de accidentul nuclear – romanul apare mai curând ca un jurnal, o frescă a omenirii post-apocaliptice. Din acest motiv, consider că subtitlul ediţiei americane este edificator. Dimpotrivă, un cititor neavizat de acest lucru, aflat în căutarea unui roman cu o acţiune per se, va fi nedumerit, ori poate chiar dezamăgit în urma lecturii – lucru care nu s-ar fi întâmplat dacă ar fi avut parte de avertizarea subtitlului.
În ceea ce mă priveşte, consider că Dr. Bloodmoney reprezintă una dintre cărţile în care este vizibilă frumuseţea operei lui Philip K. Dick, prefaţând remarcabilele opere ce aveau să vină în anii următori, printre care se numără Cele trei stigmate ale lui Palmer Eldritch, Visează androizii oi electrice? sau Ubik. Cred că fanii autorului o vor aprecia la justa ei valoare, în timp ce noilor cititori, chiar dacă vor fi poate derutaţi de abordarea menţionată anterior, le va fi greu să rămână indiferenţi la farmecul unui scriitor ieşit din canoane.
Lucian-Dragoş Bogdan
Lucian-Dragoş Bogdan (n. 1975) a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj Napoca. În prezent este educator şi coordonator la Centrul de recuperare pentru copii cu dizabilităţi multiple Alba Iulia și administrator-asociat al unei firme. Locuiește în Alba Iulia.
A debutat în 1991, în nr. 17 al ziarului Alba Forum, cu povestirea „Triunghiul Bermudelor”. A mai publicat în Argos, CPSF Anticipaţia, Discobolul, Ficţiuni.ro, Galileo, Gazeta SF, Helion, Helion Online, Jurnalul de imagine, Luceafărul, Lumi Virtuale, Nautilus și este prezent în antologiile Argos Doi (2015), Dincolo de orizont, vol.1 (2015), Argos Trei (2017) și în volumul colectiv Exit (Eagle, 2016).
Volume publicate: Trilogie (Omnibooks, 2004), Zeul Kvun (Omnibooks, 2004), Frontiera(Diasfera, 2006; Tritonic, 2017), Vraciul de pe norul interior (Tritonic, 2014), Pânza de păianjen (Tritonic, 2014), Uneori, când visez… (Tritonic, 2015), Omul-fluture (în colaborare cu Teodora Matei, Tracus Arte, 2015), Întâmplări din oceanele timpului(Streamland, 2016), Povestiri fantastice (Millennium Books, 2016), Vânătorii de capete(Tritonic, 2016), Maya (în colaborare cu Teodora Matei, Tritonic, 2016), Ultimul flux(Tritonic, 2016), Apărarea siciliană (Tritonic, 2017), Sindromul Charlotte (în colaborare cu Teodora Matei, Tritonic, 2017), Domino (în colaborare cu Teodora Matei, daniel Timariu, Anamaria Ionescu și Bogdan Hrib, Tritonic, 2017).
A obținut mai multe premii, printre care premiile RomCon 2015 și 2017 pentru cea mai bună povestire („Dincolo de orizont”, respectiv „Doar atât, scriu”). A fost nominalizat la categoriile proză scurtă, nuvelă, volum d epovestiri și roman la ultimele trei Convenții Naționale de Science-fiction (RomCon), la AntareSFest 2017 și SCI+FI FEST 2017.
BookReport 