Istorii horror povestite la un pahar… sau mai multe

Gina Săndulescu și Costin Chioreanu – Dreadful folktales from the Land of Nosferatu
Wistfoul Ghouls Publishing, București, 2017, 82 pagini

Un băiat și o fată au făcut o cărticică un pic altfel. Și, pentru că din când în când trebuie să părăsim propriile tipare, m-am gândit să vă atrag atenția asupra ei.

De multe ori povestea nașterii unei cărți este tot atât de interesantă ca și volumul în sine, așa că o să încep cu asta. Dacă sunteți d-ăștia ca mine, cărora le duduie boxele cu metale de diferite intensități, atunci este posbil să fi auzit de Costin Chioreanu. Este membru al formației Bloodway. Iar dacă v-ați mai pierdut din când în când nopțile prin Private Hell și v-au picat ochii pe divele rock de pe pereții clubului, aflați că tot Costin le-a creat, căci omul este și grafician. În calitate de artist-grafician a fost invitat să organizeze o expoziție în Bergen, Norvegia. Miturile românești sunt o parte a creației sale, așa că omul s-a gândit că poate n-ar fi rău să ofere un pachet complet. Împreună cu Gina a cules, cu ajutorul prietenilor, câteva istorioare dark pe care și aceștia le auziseră la rândul lor de la familii și prieteni. Gina le-a scris (în engleză), Costin le-a ilustrat și așa s-a născut volumul Dreadful folktales from the Land of Nosferatu (Povești de groază din tărâmul lui Nosferatu). Înainte de a strâmba din nas la vederea titlului, autorii explică în detaliu, în prefață, ce e cu Nosferatu ăsta și posibila lui apartenență la mitologia românească.

Cele șase povestiri sunt, de fapt, niște legende povestite de oamenii locului și, contrar a ceea ce am putea crede, nu vin din vremuri imemoriale, ci din perioade relativ recente, cum ar fi cele două mari războaie mondiale sau epoca comunistă. Cartea mi-a amintit de un serial de la începutul anilor ’90, de care am fost pur și simplu îndrăgostită și care a contribuit din plin la apropierea mea de cultura goth, Povestiri din criptă. Vă amintiți? Fiecare episod începea cu un schelețel simpatic care enunța motoul poveștii și râdea isteric. Apoi povestea curgea drept, liniar, fără explicații sau subtilități. Uneori chiar și fără un deznodământ foarte clar. Gina Săndulescu este jurnalist on-line, așa că are suficient simț al proporțiilor când vine vorba de detalii. Poveștile ei ne oferă fix atâtea detalii despre oameni, locuri și circumstanțe câte sunt necesare pentru înțelegerea legendei. Am citit volumul încercând să-mi păstrez în minte și scopul – acela de a însoți desenele lui Costin, și destinatarii demersului – oameni din alte culturi. Am avut ocazia să o intervievez pe Gina și am întrebat-o dacă intenționează să scoată și o ediție în limba română pentru cei de-acasă și dacă textele vor fi modificate. Și da, va exista o ediție în limba română, cu un text îmbogățit la nivelul atmosferei și al contextului.

Dincolo de posibilele îmbunătățiri ale proiectului, demersul mi s-a părut remarcabil pe de o parte pentru că într-o perioadă în care scriitorii noștri își caută din ce în ce mai mult sursele de inspirație dincolo de granițele noastre culturale, autorii volumului de față ne aduc aminte că avem suficiente surse de inspirație pe la noi prin sat. Iar dacă suntem în căutare de consacrare și în țară, dar și afară, atunci poate poveștile originare de pe la noi să fie un atuu. Un alt motiv care face din această carte o inițiativă interesantă este cel exprimat de Costin Chioreanu în postfață: un fel de timiditate a noastră când vine vorba de propriile istorisiri horror. Și să nu credeți că nu avem așa de multe. Avem și ele încă circulă din gură în gură. Poate mai puțin acum, de când întreaga noastră viață gravitează în jurul on-line-ului, dar cei care au crescut pe la bunici au avut parte cel puțin o dată de astfel de povestiri.

Una peste alta, vă sfătuiesc să urmăriți veștile despre apariția variantei în limba română a cărții. Și lectura, și privitul ilustrațiilor constituie o experiență interesantă.

Anamaria Ionescu

Anamaria Ionescu (n. 3 septembrie 1976, Bucuresti) este licenţiata în drept şi redactor al postului Radio România Antena Satelor, al Societăţii Române de Radiodifuziune.

A debutat cu nuvela „Călătorie în familieˮ în rubrica Luxul lecturii, realizată de publicistul Dan Mucenic în cotidianul Atac (2008). A mai publicat în revistele Fereastra și Vatra Veche.
În 2009 s-a numărat printre laureații concursului de literatură „Agatha Grigorescu Bacoviaˮ, cu nuvela „Confesiuneˮ. Este prezentă cu o povestire în volumul colectiv Poveşti pe două roţi (Tritonic, 2013).

Volume publicate: Camera obscură (NICO, 2009; Tritonic, 2015) și Pe cine nu laşi să moară… (Tritonc, 2013) – proză scurtă; Nume de cod: ARKON (Tritonic, 2014) şi Zodiac (Tritonic, 2016) – romane, ambele în seria Sergiu Manta.