Ce mai fac adolescenții suedezi? Păi, se țin de petreceri și trag cu pușca…

Malin Persson Giolito – Nisipuri mișcătoare

RAO, 2017, 443 pagini

Titlu original: Störst av allt, limba originală: suedeză. Editorul român a tradus Nisipuri mișcătoare, după titlul în engleză Quicksand – titlu care apare și pe volum la copyright.

Traducere: Liliana Pelici prin Lingua Connexion. Bănuim că romanul a fost tradus din engleză (vedeți și observația de mai sus!), deși nicăieri nu se specifică acest lucru. Pe google translate titlul original Störst av allt: [en rättegångsthriller] se traduce prin Cea mai mare dintre toate: [un thriller proces], în engleză Most of all: [a trialist]. Poate că ar fi fost potrivit un alt titlu, dar nu comentăm mai mult.

Format: hardcover cu supracopertă

Despre autor (parțial din site-ul agenției literare care o reprezintă):

Malin Persson Giolito s-a născut la Stockholm, în 1969 și a crescut în Djursholm (Acolo unde se desfășoară și acțiunea romanului. n.a.) A lucrat ca avocat pentru cel mai mare birou de avocatură din regiunea nordică și ca funcționar al Comisiei Europene din Bruxelles, Belgia.

Persson Giolito a mai publicat trei romane. Cel mai recent, Nisipuri mișcătoare, a fost editat de Wahlström & Widstrand în iunie 2016 și a fost vândut în 26 de țări. A fost distins cu Premiul pentru cel mai Bun Roman Crime în 2016, premiul oficial al literaturii mystery & thriller din Suedia, care este acordat de Academia Suedeză a Scriitorilor de Crime Fiction. Locuiește la Bruxelles, împreună cu soțul ei și cei trei fiice.

(după http://ahlanderagency.com/authors/malin-persson-giolito/)

Ar mai fi de adăugat că așchia nu sare departe de trunchi, pentru că Malin este fiica marelui Leif G.W. Persson, celebru autor de romane polițiste și profesor de criminalistică la Universitatea din Stockholm. Ba chiar și colaborator (în cel mai bun sens!) al Poliției Naționale Suedeze.

Așadar, despre carte:

Prologul, cu titlul Sala de clasă, are doar o pagină. La finalul paginii înțelegi (și nu e spoiler!) că „Toți au fost împușcați, în afară de mine. N-am nici măcar o vânătaie”. Și apoi se dezlănțuie nebunia pentru că acțiunea sare la un alt titlu, Ședința de judecată în cazul B 147 66. Procurorul ș.a. versus Maria Norberg.

Ei bine, mie mi se pare că cele mai bine conturate personaje sunt avocatul apărării, Peder Sander, și procuroarea, Lena Parsson, bine dozate, nu foarte prezente, dar cu o imagine completă, corectă și clară. Nu degeaba autoarea a fost avocat!

Apoi tinerii: Maja (Maria) e personajul central complex, acuzată de complot și crimă; ea povestește la persoana întâi. Este tot timpul prezentă. Divaghează uneori și se pierde în amănunte.

Samir este arab. Bine conturat și printr-o perspectivă diferită decât cea obișnuită. Tot o notă bună. La fel și prietena cea mai bună, iubitul prietenei și tot așa… Bine dozați.

Din punctul meu de vedere mai slabi în consistență sunt cei doi bogătași, tatăl și fiul său, Sebastian. Să fie o critică de stânga a societății capitalisto-corporatiste suedeze sau doar un alt exemplu al dramei băiatului de bani gata care nu-i are alături pe cei doi părinți, de fapt pe niciunul, pentru că sunt despărțiți? Modelul este clasic, rezolvarea un pic mai inedită. Deși iar iaht, iar afaceri… În fine, merge.

Și totuși parcă sunt cam multe personaje, dacă adăugăm și judecătorii, ceilalți avocați, dirigintele, alți colegi, părinții unor colegi, partenerii de afaceri. Parcă la Fata din tren, tot un fel de crime psihologic, nu era nevoie de atâtea…

Dar acțiunea e condusă bine, sunt câteva momente de cotitură, surprize, aș zice, dar mi-aș fi dorit să fie mai multe.

Totuși, de ce ar trebui citită această carte? Pentru că oferă o nouă perspectivă asupra acțiunii (plotului, cum se zice pe la anglo-americani) dintr-un roman polițist, povestită prin vocea unei adolescente din Suedia zilelor noastre. Nici vorbă de Salander, nici vorbă de jurnaliști, iar polițiștii sunt episodici. Și pentru că nu e prea corect politic… Sau nu pare la prima vedere.

Are vreun punct mai firav? Câteva. Poate că la traducere s-a pierdut un pic din ritm sau poate așa a fost scrisă cartea. N-am de unde să știu. Detalii multe și uneori textul cam îmbâcsit cu amănunte, pe care le reținem destul de greu. Detalii foarte multe despre unele personaje – un asistent avocat, o duduie care e gardian-însoțitor. Desigur, ajută la întregirea imaginii, dar parcă e prea mult, prea mult… Ritmul de citire cred că trebuie redus față de alte volume în care acțiunea e mai liniară și mai ritmată. Aici totul pare static și plin de personaje complicate. Cam 50 de pagini în plus…

O notă bună pentru coperta echilibrată, care conține suficiente detalii pentru a fi dorită. Nu știm cine a realizat-o. Coperta 4 are destule „prazuri” pentru a fi și mai tentantă. Din nefericire, toate semnăturile sunt exclusiv suedeze. Doar pe coperta 1 apare un șapou cu „Cel mai bun thriller suedez al anului”, semnat de The New York Times Book Review.

Nota ar fi minus 9, iar stelele 3,5 din 5. Adică aproape foarte bună, un pic chinuitoare pentru un cititor care nu e încă în vacanță și citește sub 100 de minute pe zi. Asta-i!

Bogdan Hrib


Bogdan Hrib (n. 1966, București) a absolvit Facultatea de Construcții Civile, dar nu a lucrat niciodată ca inginer. Fotograf și jurnalist, a publicat reportaje, interviuri și recenzii de carte în presa românească.

A fondat Editura Tritonic in 1993, a fost consilier editorial la Crime Scene și la Publicațiile Flacăra. A susținut prelegeri despre editarea de carte, relații publice și fotojurnalism la mai multe universități. A fost vicepresedinte al Romanian Crime Writers Club.

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Asociației Profesioniștilor în Relații Publice și cadru didactic asociat la Facultatea de Management din SNSPA. De asemenea, este coordonator de proiect pentru Mystery & Thriller Festival.

A debutat cu un volum de rețete pentru salate, Salad Bar, semnat cu pseudonim.

Volume publicate: Filiera Grecească (Tritonic, 2006, 2007, Crime Scene, 2009, 2015; The Greek Connection, Mosaic Press, canada, 2015), Blestemul manuscrisului (împreună cu Razvan Dolea, Tritonic, 2008, 2012, 2016), Somalia, Mon Amour (împreună cu Sofia Matei, Tritonic, 2009, 2016), Ucideți generalul (Crime Scene, 2011; Kill the General, ProFusion Publishers, UK, 2011), Ultima fotografie (Cartea Româneasca, 2012; Tritonic, 2015), 3+1 (Tritonic, 2014), Terapie pentru crimă (împreună cu Kiki Vasilescu, 2014), Vînătoare de asfințituri pe strada 42 (Tritonic, 2015), Patimile doamnei ministru (Tritonic, 2016).

 

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Propulsat de WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat: