Anamaria Ionescu – Zodiac
Tritonic, 2016, colecţia Mystery & Thriller, seria Sergiu Manta, 188 pag.
Preț: 29 lei
Cea dintâi carte a unei serii are un rol crucial. În principiu, ea se va bucura de trei tipuri de reacţii. Prima este cea nedorită, a cititorului pe care scriitorul n-a reuşit să-l convingă. A doua este cea a persoanei care a găsit suficiente elemente interesante încât să aştepte următoarele volume. Iar a treia, cea dorită de (cred) orice scriitor, este una entuziastă, a cititorului cucerit cu adevărat.
În cazul primei categorii lucrurile se opresc, din păcate, repede. În cazul celorlalte, al doilea volum este important. O continuare care nu se ridică la înălţimea primei cărţi va dezamăgi şi-i va determina pe mulţi să spună „pas” mai departe. Doar câţiva dintre entuziaştii menţionaţi la început vor fi dispuşi să mai dea o şansă. În schimb, dacă va arăta o creştere, va reuşi cu siguranţă să-i păstreze alături pe mulţi dintre cei atraşi dintru început.
Anamaria Ionescu s-a regăsit în această postură cu Zodiac, al doilea volum al seriei Sergiu Manta. Pentru a se asigura că va capta interesul cititorului încă de la primele pagini şi va elimina riscul expus mai sus, a început în forţă. Nu mai puţin de patru crime ies la iveală şi, ca să se folosească un cârlig cât mai solid, se sugerează că între aceste asasinate aparent izolate ar fi o legătură. Dacă există o reţetă garantată pentru a face cititorul de literatură poliţistă să rămână lipit de carte, cu siguranţă acesta este unul dintre ingrediente.
Bineînţeles, cel însărcinat cu rezolvarea cazurilor este Sergiu Manta, căruia i se adaugă un poliţist descurcăreţ, dar şi extrem de băgăcios. Iar asta, atunci când are alături un reprezentant al unei agenţii secrete, cum este protagonistul, este extrem de periculos. De altfel, autoarea profită de acest parteneriat pentru a urma, în paralel, două piste. Prima o reprezintă, fireşte, ancheta menită să scoată la lumină ce se ascunde în spatele celor patru cazuri. A doua îi aparţine exclusiv lui Marius, poliţistul, care-şi dă seama că Sergiu Petrescu (aşa cum îl cunoaşte el pe protagonist) este mai mult decât pare. Tehnica e foarte bună. Pentru cei care au citit primul volum, apărut în urmă cu doi ani, reprezintă o recapitulare binevenită. Iar cititorii care au ajuns, întâmplător, doar în posesia acestei cărţi, au ocazia de a se pune la curent cu trecutul, cu întâmplările ce au dus la situaţia din prezent a lui Manta. Prin urmare, Zodiac poate fi luat şi ca un roman de sine stătător.
Un plus mare faţă de volumul precedent îl constituie modul de organizare a acţiunii. Nume de cod: ARKON era, de fapt, o carte ce cuprindea două nuvele. Deşi legate între ele, faptul că în prima Sergiu Manta era personaj secundar şi abia în a doua devenea principal avea un farmec aparte, fiind ceva inedit, dar reprezenta şi un minus, în sensul că nu asigura o lectură unitară. Cu totul altfel stau lucrurile în Zodiac, în care – deşi se apelează la perspective multiple, nu doar a protagonistului ce dă numele seriei – avem de-a face cu un text închegat.
Unul dintre punctele forte ale romanului îl constituie, după părerea mea, relaţia lui Manta cu persoanele din jur. Mai precis, a lor cu el. Lucrând în cadrul unui serviciu secret – mai mult, ţinând cont că, oficial, el nu mai există – Sergiu devine un fel de fruct interzis. Oricine ajunge prea apropiat – în sensul că poate afla secretele sale – riscă să fie eliminat mai devreme sau mai târziu. E un fapt cu care ne confruntăm de la începutul romanului şi cu teama căruia trăim pe tot parcursul lui, mai ales când intră în scenă vreun personaj ce ne cade cu tronc. Din acest punct de vedere, cartea capătă profunzime prin confruntarea antagonică Marius – Sergiu: primul încearcă să afle cine este cu adevărat Manta, în timp ce al doilea vrea să-l împiedice să scormonească în trecutul său, pentru a nu risca să-şi piardă viaţa.
La fel ca şi în cazul primei cărţi a seriei, am fost deranjat de folosirea unor regionalisme. Nu în limbajul personajelor – acolo mi se par acceptabile şi, mai mult, consider că dau culoare – ci în exprimarea naratorului. Este vorba despre o serie de termeni specifici, probabil, regiunii/mediului în care trăieşte autoarea, dar care mie nu-mi spun nimic. Sensul unora l-am dedus din context, al altora nu, şi asta m-a făcut să mă simt oarecum exclus, ca şi cum romanul nu mi se adresa mie, ci doar unui cerc de „aleşi”.
Autoarea a construit cu mare grijă un întreg eşafodaj, pornind de la acele crime aparent fără legătură una cu alta, ţinând cititorul în suspans şi obligându-l să facă el conexiunile necesare, pe care să le reconsidere după apariţia unor noi informaţii. Finalul mi s-a părut un pic simplificat, în sensul că mi-aş fi dorit ca acea complexitate şi incertitudine să persiste până la devoalarea ultimului indiciu.
Zodiac reprezintă o continuare extrem de fericită a primei cărţi a seriei Sergiu Manta. Cei care au fost convinşi de prima carte să facă pasul mai departe nu vor fi dezamăgiţi. Mai mult, cei care au intrat în acţiune abia acum, vor avea ocazia să fie puşi la curent cu întâmplările precedente. Anamaria Ionescu dovedeşte că devine tot mai bună cu fiecare carte scrisă. Nu putem decât să sperăm că, pentru al treilea volum al seriei, vom avea mai puţin de aşteptat decât pentru acesta. Dar, oricât ar fi să dureze, merită.
Lucian-Dragoş Bogdan
Lucian-Dragoş Bogdan (n. 1975) a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj Napoca. În prezent este educator şi coordonator la Centrul de recuperare pentru copii cu dizabilităţi multiple Alba Iulia și administrator-asociat al unei firme. Locuiește în Alba Iulia.
A debutat în 1991, în nr. 17 al ziarului Alba Forum, cu povestirea „Triunghiul Bermudelor”. A mai publicat în Argos, CPSF Anticipaţia, Discobolul, Ficţiuni.ro, Galileo, Gazeta SF, Helion, Helion Online, Jurnalul de imagine, Luceafărul, Lumi Virtuale, Nautilus și este prezent în antologiile Argos Doi (2015), Dincolo de orizont, vol.1 (2015), Argos Trei (2017) și în volumul colectiv Exit (Eagle, 2016).
Volume publicate: Trilogie (Omnibooks, 2004), Zeul Kvun (Omnibooks, 2004), Frontiera (Diasfera, 2006; Tritonic, 2017), Vraciul de pe norul interior (Tritonic, 2014), Pânza de păianjen (Tritonic, 2014), Uneori, când visez… (Tritonic, 2015), Omul-fluture (în colaborare cu Teodora Matei, Tracus Arte, 2015), Întâmplări din oceanele timpului (Streamland, 2016), Povestiri fantastice (Millennium Books, 2016), Vânătorii de capete (Tritonic, 2016), Maya (în colaborare cu Teodora Matei, Tritonic, 2016), Ultimul flux (Tritonic, 2016), Apărarea siciliană (Tritonic, 2017).
A obținut mai multe premii, printre care Premiul RomCon 2015 pentru cea mai bună povestire („Dincolo de orizont”). A fost nominalizat de trei ori la ultimele Convenții Naționale de Science-fiction RomCon (în 2016 pentru nuvela „Odiseea lui Berg” și romanul Omul-fluture, în 2015 pentru romanul Vraciul de pe norul interior).
BookReport 